O lună #doarcucardul. Concluzii
Posted by on Nov 21, 2015 in Cuvinte | No Comments



Iată că luna în care am acceptat provocarea MasterCard să plătesc #doarcucardul s-a încheiat. Și am promis că vin cu rezultatul… N-a fost deloc greu. Mai ales că o săptămână am fost și în America, unde până și în taxi există cititor de card…

Dar hai să vorbim despre România. Nicio problemă la magazinele pe unde mă învârt eu și, mai mult decât atât, fiind mult mai atentă la subiect, am descoperit și că la Mega Image au o mașinărie unde îți poți plăti utilitățile. Mi s-a părut foarte util. Dar asta până am descoperit că poți face plata doar cash, ce mi se pare și mai complicat este că trebuie să ai suma fixă deoarece aparatul nu-ți dă rest. Deci, n-ar fi mai simplu să funcționeze cu card? Zic și eu…

E adevărat că am renunțat pentru o vreme la florile de la vânzătoarea preferată și la taxiurile obișnuite din colțul străzii. Dar așa m-am ales cu două abonamente: la Uber și la Black Cab, ceea ce a fost foarte bine, mai ales pentru tata, care a profitat din plin de Uber-ul meu să meargă la medicul său cardiolog, care are o clinică în Corbeanca, unde ar fi fost dificil să găsească la orice oră un taxi disponibil să facă această ruta, la un cost civilizat.

Bineînțeles, am găsit și locuri unde nu am putut plăti cu cardul.

Cel mai complicat rămâne, însă, să dai bacșiș la restaurant, la coafor, la alte asemenea servicii. Eu am ales să ofer unora niște bomboane, dar nu știu dacă asta poate îndulci mereu situația. 🙂 Spre uimirea mea, am descoperit că în Centrul Vechi sunt baruri unde nu există POS, iar ce este amuzant este faptul că prețurile se schimbau de dimineață până seara. Ah, să nu uit de parcare. Fie că alegeam o parcare publică sau mergeam în mall, a fost dificil să plătesc cu cardul, întrucât poți plăti numai cash.

Dar, una peste alta, eu zic că locurile unde nu poți folosi cardul devin încet, încet excepții, iar asta ne simplifică mult viața. Și mai cred că procentul din România de 4,4 la sută plăți cu cardul din totalul plăților efectuate va crește rapid în următorii ani.

PS Trebuie să vă mai spun însă neapărat povestea mea preferată apropo de card. Acum cîțiva ani, am fost cu copiii într-o croazieră Disney care pleca din Cape Canaveral. Într-o zi, ne-a, oprit să ne petrecem ziua pe plaja renumitului hotel Atlantis, din Bahamas. Erau “100 de grade” pentru că era mijlocul verii, dar ce contează… Toată lumea fericită a coborât de pe vapor pentru o zi de tolăneală pe Paradise Beach. Odată ajunși, ai mei au hotărât să încerce parcul acvatic cu tobogane și alte minuni de distrat copii și oameni mari și m-au lăsat pe mine să le păzesc lucrurile la soare. În prima jumătate de oră m-am descurcat, numai că temperatura creștea, nu mai existau locuri sub umbrele și aveam neapărat nevoie să beau ceva. Când s-a oprit chelnerul care se plimba printre șezlonguri am comandat cu ultimele puteri o cola. Dar ce să vezi? Eu ma gândisem că n-are sens să iau cardul pe plajă, ci niște bani cash pentru înghețată, băuturi și ceva rapid de mâncare. Numai ăa nu se putea plăti decât cu card. « Cum așa? O să mor de sete cu banii în mână? “ l-am intrebat disperată pe barman. “ Vă rog să nu vă supărați, dar astea sunt regulile ca să poată exista un control clar al plăților”- mi-a răspuns omul. Și da, am murit de sete, până au venit ai mei…cu cardul. De atunci, măi MasterCard, nu mai plec nicăieri fără tine…că nu se știe.

Leave a Reply